Empty Houses

      Fiecare dintre noi e o casă goală. Cel puțin așa îmi place mie să cred: că avem în noi un gol gata să se desăvârșească și că în curând ne vom elibera de singurul lucru perceptibil care ne umple viețile, de propriul nostru vid, că vom înceta să mai fim propriii nostri prizonieri.

      Eram niște curajoși, niște rebeli, cu multă tenacitate, multă determinare.. Am devenit goi dintr-o dată, pudici, lezabili. Decorăm, propriul interior. Și pentru că a venit timpul să renovăm e mult de muncă , trebuie văruit tot și curățat tot și încă nu ne-am decis asupra stilului. Prea serios sau prea candid. Pretinzând că suntem ceva, închipuindu-ne că suntem ceva sau doar sperând că vom fi.. ceva.

      Fiecare dintre noi e o casă goală. Am ieșit toți în stradă, în parcuri, la facultate și traininguri, la muncă și internshipuri, în proiecte sau asociații, în cluburi  și cafenele, în excursii și aventuri, prietenii și relații. În așteptarea noastră, în regăsirea noastră , în căutarea noastră.

      Și totuși.. când ne vom întoarce? Mai avem nevoie de ele.. să fie goale?